La un interviu pentru angajare:
– Domnule Popescu, vad că ați fost recepționer in cabinetul unui psiholog. De ce nu ați rămas acolo?
– Nu am avut de ales. Orice făceam domnul psiholog îmi punea câte un diagnostic.
– Cum asa?
– Daca întârziam îmi spunea că sunt ostil, daca ajungeam mai devreme că sunt anxios iar daca ajungeam exact la timp că sunt obsesiv.
Daca se întâmpla să fiu trist îmi spunea că sunt depresiv, daca eram vesel și prietenos că sunt maniacal, iar daca dimineață eram trist iar la sfârșitul programului vesel că sunt bipolar.
Atunci când s-a întâmplat să nu prea vorbesc pentru că mă durea o măsea mi-a spus că sunt schizoid sau ipohondric.
Daca atunci cand era nervos îl întrebam ce anume nu-i place din activitatea mea și dacă are de gând să mă concedieze îmi spunea că sunt bănuitor și paranoic.
In final a considerat că am personalități multiple, iar dumnealui nu-si permite sa plătească decât una, așa că m-a concediat.
